Fizioterapia este știința ce studiază mecanismele de acțiune ale unui ansamblu de factori fizici (căldură, presiune, lumină, curent electric) și utilizarea acestora cu scop de tratare, recuperare și profilaxie în tratarea afecțiunilor organismului uman.
Fizioterapia are la bază următoarele principii:
Principiul Non Nocere. Prin acest principiu, pacientul trebuie să fie în condiție biologică mai bună la sfârșitul unui tratament fizioterapeutic, decât la început.
Principiul Holistic. Orice factor fizic, natural sau artificial, acționează asupra întregului organism ca un întreg.
Principiul Individualizării. Orice factor fizic terapeutic acționează nespecific, de la individ la individ. Organismul este obligat să dea „răspunsuri", să se adapteze. Aceste schimbări sunt evaluate ca rezultate terapeutice.
Fizioterapia joacă un rol important în prevenirea, diagnosticarea și tratarea afecțiunilor sistemului locomotor, muscular, nervos sau articular, utilizând o gamă variată de tehnici și tehnologii moderne. Spre deosebire de abordările medicamentoase sau chirurgicale, fizioterapia se bazează pe utilizarea agenților fizici pentru a stimula procesele naturale de vindecare ale organismului, promovând recuperarea activă și durabilă.
Medicul specialist În funcție de stadiul bolii și de afecțiunile coexistente, stabilește planul de tratament.